Hai la vot, la vot, la vot…
Maine e ziua cea mare. Ziua in care ar trebui, dupa spusele unora, sa ne exercitam “datoria cetateneasca” de a merge la vot si sa ne alegem reprezentantii in Parlament. Oops, am spus Parlament? Scuze, trebuia sa spun dormitor comun. Urmarind campania electorala de pana acum, m-am convins inca o data (nu mai era nevoie, stiam de mult lucrul asta) de derizoriul ei, de penibilul in care se scalda politrucii nostri, de vorbele mieroase si promisiunile desarte care ni se indeasa pe gat la fiecare idiotenie care se cheama alegeri sau campanie electorala.
A facut vreun partid politic ceva bun pentru tara asta? Nu. Pentru ei e o simpla vaca de muls. Ce alegeri? Ce vot uninominal? Cea mai mare tampenie posibila. Numai un credul poate inghiti ideea ca daca va vota acum persoana si nu partidul, ii va fi mai bine. Oare persoana respectiva de catre cine e condusa? Ce urmareste ea? Nu doar interesele partidului din care provine? Nu joaca ea oare dupa cum ii canta partidul? Multi o sa spuna: eu il votez pe Geoana, ca el face treaba, desi nu imi place PSD. Sau il votez pe Boc, pentru ca el a facut treaba buna in Cluj, desi nu-mi prea place PD-L. Pai astia actioneaza de capul lor? Tot doctrina si interesele partidului le urmeaza cu totii. Ati vazut partid caruia sa ii pese de interesele cetatenilor? Toti promit, ca nu-i doare gura. Pana se vad cu sacii-n caruta, apoi, gata. Incepe roaderea ciolanului pe care l-au castigat. Saracul ciolan are carne, dar cat sa fie si el ros?
Din ‘89 pana azi, s-au perindat pe la conducerea tarii zeci de parlamentari si am vazut cu totii ce au facut si de ce lucruri au fost in stare. Imi amintesc si acum lacrimile lui Stolojan cand “parasea” scena politica. Sau satisfactia aliantei D.A. dupa castigarea alegerilor. Si circul care a urmat dupa, balacarelile politice, spalarea rufelor murdare in public. Sau scandalul Nastase. Sa nu mai pomenesc de grandomania lui Vadim si aberatiile politice care mi-a fost dat sa le vad.
Pentru ce sa ii votam? Pentru un viitor mai bun? Al cui? Al lor sau al nostru? Politica e o curva si se interpreteaza cam asa: “Vin ai nostri, pleaca-ai nostri, noi ramanem tot ca prostii !”. Au cerut profesorii salariu mai mare. Nu s-a putut, pentru ca, vezi Doamne, intram in deficit bugetar. Creste inflatia. Dar de la salariile de zeci de milioane ale sefilor si directorasilor de nu stiu cate agentii guvernamentale, de regii si regiute, nu creste. De la salariile de o nesimtire fara margini ale adormitilor din Parlament, de la diurnele acestora, nu creste. Creste ca au cerut profesorii mai mult. Dar traim in Romania, nu? As vrea sa il vad pe Tariceanu ca traieste din salariul unui profesor care face naveta in nu stiu ce comuna uitata de lume. Atunci sa aiba bunul simt sa spuna: “Si eu sunt profesor!”. Esti, dar ai salariu de prim-ministru.
Si atunci, de ce sa votam? Ca sa ne mai clatim pentru a nu stiu cata oara ochii la TV cu imaginile adormitilor neamului? Asa ii reprezinta ei pe cei care le-au dat votul? Plus ca daca nu le convine ceva, urmeaza traseismul si prostitutia politica. No, thanks. Eu n-o sa fac asta. Pana acum, nu m-a convins niciun adormit ca ar merita sa ii ofer votul meu, sa ma reprezinte in Parlamentul Romaniei. Cand se va intampla asta (daca se va intampla), poate ma mai gandesc. Dar pana atunci…
Mai jos este reprezentat mai mult decat fidel Parlamentul Romaniei. Si are Chilian exact cuvintele care intregesc imaginile:
Lasă un Răspuns